Rezist setei de inspiratie, inganand sunetul singuratatii. Realitatea ma plaseaza intr-un cantec , ce nu se satura a rascoli umbre de demult. Infrunt statornic ... Renunt!
Prea usor, trec randul . . de parca destinul mi-ar fi dator. Nu exista pret.
Replica , lipseste. Poate fi numit "Ecou lipsa"?
Incerc.. sau mor reusind. Oare totul mi se intampla numai mie?
De ce dispare totul atunci cand nu mai exista lumina care sa-mi spulbere intunericul?
Oare niciodata nu o sa pot uita drumul spre casa?
Fara dovezi .. Stiu ca nu voi fi niciodata singur .. Iti apartin ,nu?Fara a fi nevoie sa-ti cer, primesc.Apari zambind , ca un vis frumos atunci cand micul meu univers se naruie.
Cu-asteptarea ta ma imbratisezi, fara dar si poate, asemeni stelelor ce strang la piept luna.
Sub acoperire , fiecare rasuflare.
Ma iubeste pentru ceea ce sunt.
de Neagu Tudorel
Se afișează postările cu eticheta vointa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vointa. Afișați toate postările
marți, 22 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)